Gura lumii

In ce masura suntem noi, fiecare in parte, indreptatiti sa ne bagam in viata unui om? Cand trebuie sa intervenim in relatiile unei fiinte dragi, sa-i spunem ca greseste si ca ar trebui sa se opreasca, cum ar trebui sa punem problema ca sa nu ranim? In ce masura sunt reale si necesare observatiile pe care vrem sa le facem, sfaturile pe care vrem sa le dam, comportamentul pe care vrem sa-l obtinem de la cel vizat de interventia noastra?

Am fost pusa recent in situatia de a interveni in relatia pe care a inceput-o o persoana draga mie, relatie care mie si multora dintre cunoscuti, ni se pare...cel putin neadecvata, nepotrivita, gresita. Am fost nemultumita, frstrata, furioasa vazand ce se intampla, dezamagita in final. Mi-am pus problema de nenumarate ori sa stau de vorba cu persoana repsectiva, M-a enervat cumplit fericirea si nonsalanta sa. Chiar nu-i pasa de nimeni si nimic! Si uite asa a inceput sa mi se aprinda un beculet.

Cine sunt eu sa intervin in viata unui om? Cat de mult conteaza "gura lumii"?Cat de mult conteaza preconceptiile mele? Uite asa mi-am dat seama ca tocmai eu, cea care ma cred nonconformista, sunt cea care vreau sa ii cer unui om (si cu atat mai mult unui om drag mie) sa se conformeze normelor sociale? Greseste oare avand relatia pe care o are? Pana la urma ce conteaza cel mai mult? Normele sociale sau sanatatea noastra sufleteasca?

Am stat de vorba pana la urma cu persoana in cauza, dar nu pentru acuze ci pentru a intelege comportamentul si alegerea facuta. Cred ca, pana la urma am avut ceva de invatat.

Atata vreme cat mintile nu ne sunt intunecate, avem dreptul la viata si intimitatea noastra. Atunci cand iubesti, iubirea nu te intreaba de sex, varsta, religie sau apartenenta politica...Sentimentele de orice fel nu se conformeaza normelor sociale.

Atata vreme cat un om e fericit si echilibrat, conteaza altceva?